Ne puteti contacta telefonic la (+40) 358 - 40.22.11 sau (+40) 721.597498REZERVA ACUM

Obiective turistice Garda de Sus

Biserica de lemn, Gârda de Sus

GPS: 46.45530 N, 22.82710 E

Biserica de lemnÎn comuna Gârda de Sus se află biserica de lemn Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, construită în 1792, de Simeon Silaghi.

Pictura veche realizată de acelaşi meşter datează din anul 1804 şi este valoroasă atât din punct de vedere istoric, cât şi artistic, deoarece a fost păstrată integral. Construcţia a fost finanţată de o singură familie, care nu avea copii. Bătrânii povestesc, că s-a tăiat o pădure, fapt pentru care bărbatul a fost arestat. Când a auzit că nu mai sunt bani pentru a continua biserica, a hotărât ca soţia lui să vândă boii şi vaca, dar să termine biserica.

Cheile Ordâncușei

GPS: 46.46863 N, 22.84330 E

Cheile OrdancuseiCheile Ordâncuşei se întind pe o lungime de 2,5 km pe valea Ordâncuşa, afluent de stânga al Gârdei Seci. Drumul ce urcă pe valea Ordâncuşa este străjuit de pereţi de calcar înalţi care se îngustează atât de mult, încât şoseaua trece peste patru poduri de beton ce ocupă toată lăţimea văii. Pereţii calcaroşi găzduiesc multe peşteri, grote şi portaluri. Aici se găsesc 70 de peşteri, grote şi portaluri.

După câteva sute de metri de la intrarea în canion, în versantul drept se deschide marea arcadă a Peşterii Corobana lui Gârţău, adăpost ideal pe timp de ploaie. La nici 200 m în amonte ajungem la peştera Poarta lui Ionele.

Peștera Poarta lui Ionele

GPS: 46.46629 N, 22.83687 E

Se află pe valea Ordancusei, la 810m altitudine. Prin galeriile sale ajunge la o lungime de 131 m și are un lac temporar. Pentru vizitarea ei este nevoie de o sursă de lumină. Peșteră adăposteste o mare colonie de lilieci.

Peștera Scărișoara

GPS: 46.48991 N, 22.81058 E

Pestera ScarisoaraCea mai mare peșteră cu gheață din România, Peștera Scărișoara se află la 1165m altitudine, având peste 3000 de ani. Lungimea peșterii este de 720m , adâncimea de 105m. Blocul de gheață are un volum de 75000mc și o grosime de peste 15m.

Accesul în peșteră se face printr-un aven cu diametrul de 60m și adâncimea de 48m. La bază avenului se găsește poartă propriu-zisă a peșterii, în spatele căreia se află „Biserica” de unde se deschide o galerie care după 60m ajunge la Rezervația Mare a peșterii.

Catedrala, este lipsită de gheață, la fel că și Rezervația Mică unde se găsește Palatul Sânzienei frumos concreționat. Rezervația Mică se situează la picioarele unui perete vertical de gheață înalt de 15m.

Pe timpul vizitei în peșteră sunt necesare haine calduroare, inclusiv vara.

Pestera Pojarul Politei

GPS: 46.48994 N, 22.80969 E

Pestera Pojarul PoliteiEste o peștera fosilă, are o lungime de 450 m şi începe cu o verticală de 10 m. Galeriile sunt bogat ornamentate. Prezenţa masivă a argilei roşii pune în evidenţă cristalele de calcit alb, arborescente sau dispuse în plăci subţiri. Apar formaţiuni perlate, stalactite coralitice, sau sub formă de ciorchini, coloane, stalagmite, perdele sau cascade de montmilch cu microgururi peste tot.

Formaţiunile cele mai renumite sunt: „Căpiţa”, o stalagmită cu diametrul de 6 m şi înălţimea de 8 m, sau „Patul Miresei”, o scurgere albă cu o dâră roşiatică în partea centrală. Sala cu gururi, Sala cu bazine au denumiri expresive, iar Galeria Polaris te invită la o căţărare dificilă de 20 m.

Cei care au ajuns acolo povestesc despre pereţi incrustaţi cu cristale, prăpastii adânci până la 5 m cu sau fără apă, tobogane abrupte, totul bogat concreţionat, diaclază, discuri imense, încărcate cu cristale excentrice, buzdugane de cristale.

Pestera Coiba Mare

GPS: 46.53776 N, 22.77787 E

Pestera Coiba MareLa fundul dolinei vă aşteaptă cea mai mare gură de peşteră din Munţii Bihor: are o lăţime de 74 m şi o lăţime de 47 m. După intrare urmează o sală mare, o galerie, care intră intr-o altă galerie, mai spaţioasă, cu un curs subteran. Am ajuns la cursul subteran al văii Gârdişoara. De aici avansarea este greoaie, din cauza lacurilor şi cascadelor. După o lungime de 386 m galeria se termină cu un sifon. Apa înghiţită aici reapare la Izbucul de la Tăuz.

Tăuz. Din sala mare sunt mai multe galerii care ne duc la etaje superioare, fiindcă lungimea totală a peşterii este de 5050m. Atenţie, se recomandă vizitarea peşterii numai pentru turişti experimentaţi, cu lămpi de carbid, şi atenţie la perioadele ploioase, fiindcă atunci pericolul creşterii nivelului de apă, şi blocarea locurilor strâmte este mare! Ieşim în potecă, şi urcăm pe firul văii 400 m pentru a vedea Peştera Coiba Mică, unde la un perete apa Gârdişoarei se pierde în totalitate printr-o cascadă înspumată.

Izbucul Tăuz

GPS: 46.51338 N, 22.78231 E

Izbucul TauzPoteca spre Izbucul Tăuz porneşte în dreptul Morii lui Filea, coboară jos în vale şi se continuă la baza unor versanţi abrupţi. După 10 minute se ajunge la o confluenţă şi se urcă pe acest afluent până la un perete mare vertical de calcar la baza căruia se vede izbucul Tăuz, izvorul Văii Gârdişoara. Cu cei 87 de m adâncime, la care s-a ajuns până în prezent, este cel mai adânc sifon explorat din România.

Este de fapt o peşteră ramificată, scufundată umplută cu peste 25.000 litri de apă. Izbucul are un farmec aparte. Turiştii sunt atraşi pentru aspectul iar speologii pentru adâncimea lui. Fiecare vrea să dezvăluie cele 2,5 km de galerii necunoscute dintre peştera Coiba Mare şi Izbucul Tăuz. Până în prezent s-a ajuns la 375 m. Speologii susţin că au mai rămas doar o adâncime de 30 m până la depăşirea sifonului. Este un proiect ambiţios, dar şi foarte periculos, care atrage scufundători din toată Europa.